Dovleac copt

Afara ger cumplit, in casa lemnele pocneu in teracota, noi copiii stateam la gura sobei, ascultam povestile spuse de bunica si asteptam sa se coaca dovleacul, care deja emana un miros aparte. Vestita soba Vesta, care era de o seama cu bunica, ne facea cele mai interesante dulciuri, intr-o perioada in care toate preparatele erau simple, cu ingrediente clasice, dar niciodata duminica nu ne lipsea ceva dulce. Pentru ca mi-am adus aminte de acele vremuri, am cumparat un dovleac, l-am curatat de seminte, l-am taiat si l-am pus la cuptor. Sper ca mirosul si gustul sa fie precum cel facut de bunica. Da este, nu simtiti?





Fiecare dorim sa lasam ceva in urma noastra. Aceste retete sunt in mare parte din caietul mamei mele. Sunt retete simple pentru pasionatii de stat in bucatarie, pentru cei care iubesc mancarurile bune si putin sofisticate. Altele-mi apartin si le ofer cu drag celor care doresc sa le incerce.


Da, este mirosul chiar acuma se afla in cuptor…numai bun pentru o vreme ploioasa. Asa ne strangem toti in jurul cuptorului si asteptam momentul sa ne frigem un pic la degete…
Eu am acum in cuptor dovlecii crescuti sub nuc
Si eu am cumparat astazi altul mai mare. Urmeaza procesul de coacere.